Începuturi

Bazele viitorului Ansamblu de cântec şi dans ucrainean “Zorea” au fost puse în toamna anului 1995, atunci când Organizaţia de Tineret Ucrainean din Bucureşti din cadrul UUR, condusă de studentul teolog Ostap Lupşac, a avut frumoasa iniţiativă de a organiza un grup vocal de muzică ucraineană. Motivaţia a fost, printre altele, dorinţa de a răspunde pozitiv invitaţiei prietenilor ucraineni din Tulcea de a sărbători împreună cu ei, în luna martie, naşterea poetului-nepereche, Taras Şevcenko.
Acest grup vocal, care şi-a propus să promoveze o muzică populară ucraineană autentică, era condus iniţial de prof. Iaroslava Colotelo şi acompaniat la acordeon de tânărul pe atunci Sorin Moldovan din Maramureş (sat Remeţi).

Afirmare

După ce în anul 1997 grupul vocal a primit în dar din Ucraina zece costume populare scenice pentru femei, la conducerea acestuia, a venit, la scurt timp, profesoara specializată în domeniul muzical, doamna Tetiana Fedurţea, soţia unui diplomat de la Ambasada Ucrainei la Bucureşti. Aceasta a reuşit să transforme imediat grupul vocal într-un veritabil cor pe patru voci, crescând atât numeric, cât şi calitativ. Membrii corului au fost, în general, tineri ucraineni de la şcolile telogice, Conservator şi Facultatea de limbi slave din Bucureşti, mulţi dintre ei - absolvenţi ai Liceului ucrainean “Taras Şevcenko” din Sighet, buni cunoscători ai melosului ucrainean, prin educaţia muzicală primită în această instituţie de învăţământ şi cultură.

Începând din anul 1999, corul “Zorea” şi-a diversificat repertoriul şi activitatea, formând şi un grup de dans popular ucrainean. Uniunea Ucrainenilor din Bucureşti, pe lângă care funcţionează ansamblul, a reuşit, prin grija doamnei Fedurţea, să procure tinerilor dansatori - băieţi şi fete - nişte costume populare deosebite, acestora lipsindu-le doar cizmuliţele roşii care fac parte din costumaţie, primite, mai apoi, cu ocazia aniversării a zece ani de la înfiinţarea ansamblului.
Cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea corului şi cu prilejul “Zilei minorităţilor naţionale”, în data de 19 decembrie 1999, la Sala “Arcub”din Bucureşti, ansamblul s-a prezentat cu un concert aniversar cu totul special, impresionând publicul, printre altele, cu două minunate dansuri populare ucrainene: “Verhovynka” şi “Hopak”. Ca oaspeţi aparte au sosit la acel spectacol două cântăreţe de muzică uşoară din oraşul ucrainean Ujhorod, care au desfătat publicul cu melodiile lor calde, lirice, pe alocuri, vii şi antrenante.

În toamna anului 2000, corul “Zorea” a reuşit să realizeze un vis şi un deziderat mai vechi: să scoată, cu sprijinul artistului Mihai Pocorschi şi al UUR, o casetă audio şi un CD cu muzică ucraineană. Mai târziu, ajutat de Alexandru Sambor, reprezentant, la vremea aceea, al Redacţiei “Convieţuiri” din Televiziunea Română, corul a realizat şi o frumoasă casetă video, filmând, în mijlocul naturii, majoritatea cântecelor de pe casetă.

După plecarea doamnei Tetiana Fedurţea din ţară, conducerea corului a fost preluată de studenta la Conservator, la acea vreme, Hristina-Larisa Colotelo, iar cea al dansului, pentru scurt timp, a aparţinut Lucicăi Bocicor-Perojuc.
Din cauza numărului mai restrâns de membri (studenţii noştri preferă, spre regretul nostru, alte centre universitare decât Bucureştiul), corul de odinioară s-a transformat într-un grup vocal-instrumental şi de dans, de alfel, destul de apreciat, având în componenţa sa şi instrumente mult îndrăgite de public – vioara, acordeonul şi chitara.

Actualul preşedinte al Tineretului Ucrainean din Bucureşti, Mihai Colotelo, student la Conservator şi un bun solist vocal, are mereu grijă să mobilizeze tineretul ucrainean atât pentru repetiţii, concerte, cât şi pentru seri cultural-distractive, indispensabile spiritului tânăr şi dornic de comunicare, şi – de ce nu? - de veselie.

În ultimul an, ansamblul a avut norocul să se “îmbogăţească”, chiar la momentul oportun (tocmai ne plecase din grup tânărul teolog acordeonistul Bogdan Costiuc) cu un nou acordeonist - domnul profesor de muzică, Vasile Luţac din Valea Vişeului (jud. Maramureş) s-a mutat la Bucureşti şi a venit să ne susţină moral şi artistic.

Participări la diferite evenimente

Ansambul artistic “Zorea” a fost invitat să evolueze pe diverse scene din ţară şi de peste hotare, la multiple manifestări culturale, dintre care aş remarca doar câteva:
- “Zilele Taras Şevcenko” la Tulcea (în anii 1996, 1999, 2004), la Timişoara şi Caransebeş (în anul 2003);
- “Festivalul internaţional al cântecului ucrainean - Horyţvit” la Lviv (Ucraina), în anul 2000;
- “Zilele culturii ucrainene” în Banat - la Caransebeş ( anul 2000), în Dobrogea – la Letea (1998) şi la Chilia Veche (2000);
- Festivalul diasporei ucrainene “Cântecul ucrainean în lume”, desfăşurat la Palatul “Ucraina” din Kiev (anul 2001);
- “Sărbătoarea culturii ucrainenenilor şi rusinilor” în Slovacia (oraşul Svydnik), în 2002;
- “Festivalul minorităţilor naţionale” la Odorheiu-Secuiesc (2002);
- “Festivalul naţional – Proetnica” la Sighişoara, în anul 2003 şi 2005, precum şi la multiple acţiuni culturale organizate de către UUR, Universitatea din Bucureşti, Ambasada Ucrainei în România, Fundaţia “Egyut” sau de către alte comunităţi etnice prietene din România
- Festivalul internaţional al folclorului ucrainean “Berehynja” din Lutsk (Ucraina), mai 2007;
- Festivalul interethnic “Serbările Deltei”, iulie 2007, când a obţinut Trofeul festivalului în domeniul cântecului.
Ansamblul de dans ucrainean “Zorea” a fost invitat de multe ori să evolueze la diverse emisiuni ale TVR – la emisiunea “Surprize, Surprize”, de pildă, ca şi la emisiunea lui Teo de la PRO TV, remarcându-se cu neasemuitu-i “Hopak”, în care iscusitul dansator Vova Rusnac reuşeşte să uimească adesea publicul cu nişte “salturi mortale” specifice, impresionante. Cu muzica lor ucraineană au participat, de asemenea, la unele emisiuni Radio şi Televiziune (la “Atenţie, se cântă!” de la TVR2 a lui Horia Moculescu, din vara lui 2005, la Antena 1, în două rânduri, în 2007 şi 2008, la emisiunea “Folclorul contraatacă”, ca şi la o serie de emisiuni tematice cu toate minorităţile naţionale, realizate la Redacţia “Convieţuiri”).
Grupul vocal-instrumental al formaţiei “Zorea” a început să lucreze intens, încă din 2004, la înregistrarea colindelor ucrainene, pe careîncă nici astăzi, în 2009, nu a reuşit să-l editeze oficial.
În vara anului 2009, mai exact între 17 şi 20 iulie, Ansamblul Zorea a participat la cunoscutul festival "Lemkivska Vatra", din Zdynia, Polonia, evoluţia membrilor grupului stârnind ropote de aplauze din partea publicului prezent la faţa locului.

Data şi locul naşterii : 12 februarie 1960, Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş
Membru al Ansamblului Zorea din : 2003
Instrument/Voce : Acordeon

Luţac Vasile s-a născut la data de 12 februarie 1960 în Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, al doilea şi ultimul fiu al Annei (născută Onujec) şi al lui Mihai Luţac. Clasele primare le-a făcut în satul natal, Valea Vişeului. Încă din clasa a cincea, Vasile a început să cânte la nunţi, la instrumentul care l-a consacrat de-a lungul timpului, acordeonul. În clasa a şasea, Vasile a fost admis la Şcoala Populară de Arte din Sighetu Marmaţiei. A absolvit Liceul „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei, în anul 1979. După terminarea liceului, a lucrat timp de şase luni ca profesor suplinitor la catedra de muzică a Şcolilor Generale din Valea Vişeului şi Bistra, iar apoi a fost încorporat în armată, satisfăcând stagiul militar la Iaşi. După aceasta, s-a întors la Valea Vişeului, unde a continuat să profeseze la catedra de muzică a şcolii din localitate. În paralel, el a predat şi la Şcoala Generală din Bistra şi a continuat să cânte la nunţi şi la evenimente festive, alături de nume importante ale muzicii maramureşene, cum ar fi fraţii Ion şi Gheorghe Florea, Titiana Mihali, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş, Gheorghe Covaci „Ciotu”, etc . În 1988, a fost înlăturat din învăţământ, datorită relaţiilor cu persoane din afara graniţelor ţării, iar între 1988 şi 1989 a cântat la Restaurantul „Zimbru” din Sighetu Marmaţiei. După Revoluţie, Vasile Luţac a devenit directorul Căminelor Culturale din Comuna Bistra (Bistra, Valea Vişeului şi Crasna Vişeului), iar apoi, în 1991, a plecat la studii în Ucraina, urmând cursurile Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii „Vasili Stefanek” din oraşul Ivano-Frankivsk. După absolvirea Facultăţii, a revenit în învăţământ, lucrând un an la şcolile din comunele Petrova şi Leordina, apoi trei ani de zile la Şcoala de Muzică „George Enescu” din Sighetu Marmaţiei, predând instrument complementar (pian). În paralel, a predat şi la Liceul Ucrainean „Taras Şevcenko” din acelaşi oraş. În 1999, a revenit la catedra de Educaţie Muzicală a Şcolii Generale din Valea Vişeului, iar după un an a fost numit directorul acestei instituţii, pe care a condus-o timp de trei ani. În acest răstimp, a înfiinţat un Cor al elevilor Şcolii din localitate, cu care a participat la o serie importantă de evenimente şi festivaluri, cum ar fi : „Festivalul Mira” din Bistra, „Festivalul Narciselor” din Repedea, „Festivalul Ucrainenilor din România”, ţinut la Ruscova, „Festivalul Recoltei” din Remeţi, „Festivalul Marmaţia” din Sighetu Marmaţiei, „Expoziţia costumelor ucrainene din Zakarpattya” ţinută la Muzeul de Istorie – Satu Mare, „Ziua veteranilor” din Poienile de sub Munte, „Festivalul zilele ucrainene” din Crasna Vişeului, „Festivalul Colindelor” din Sighetu Marmaţiei etc. Pe lângă acest Cor, Vasile Luţac a mai înfiinţat grupul „Tinerii Huţuli” alături de care a participat la importante festivaluri din ţară şi chiar străinătate, cum ar fi : „Festivalul Naţional de Jocuri şi Obiceiuri Populare” din Idicel-Sat, judeţul Mureş, „Festivalul Folcloric Prietenia” din Szejke – Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita (2003) sau „Festivalul Interetnic al Regiunilor Etnografice ale Ucrainei” din Ivano-Frankivsk, Ucraina (2001). În anul 2003, Vasile a părăsit Maramureşul natal, pentru a se stabili la Bucureşti, acolo unde şi-a continuat cariera de profesor la Şcoala Generală nr. 188. Pe lângă meseria de profesor, el a început colaborarea cu Ansamblul Muzical al Uniunii Ucrainenilor din România „Zorya”, alături de care a participat la diferite evenimente, festivaluri: „Festivalul Serbările Deltei” din Sulina, „Festivalul Internaţional al Dunării” din Tulcea, Festivalul Folcloric de la Luţk (Ucraina), „Festivalul ProEtnica” din Sighişoara, „Festivalul Sinaia Forever” din Sinaia, Festivalul „Lemkivska Vatra” din Zdynia, Polonia, „Târgul de Carte” – Universitatea Bucureşti, diferite acţiuni întreprinse la Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, dar şi emisiuni de televiziune, cum ar fi „Folclorul Contraatacă” (Antena 1), „Atenţie, se cântă !” (TVR 2), „Împreună în Europa” (TVR 2). În afară de grupul „Zorya”, Vasile a mai avut colaborări cu Ansamblul Artistic al Comunităţii Ruşilor-lipoveni din România „Ciubcik”, alături de care a fost prezent la câteva festivaluri, ca de exemplu : „Festivalul Serbările Deltei” din Sulina, Festivalul din Sarichioi, judeţul Tulcea, „Festivalul Sinaia Forever” din Sinaia, sărbătorirea împlinirii a 50 de ani de către marele sportiv Ivan Patzaichin, precum şi emisiunea „Atenţie, se cântă !”. În iunie 2008, el a participat, în calitate de solist, la Festivalul Filmului Interetnic de la Tulcea.